RASPUNDEREA ADMINISTRATORULUI SOCIETĂȚII

Administratorul unei societăți își asumă multe obligații a căror nerespectare poate avea consecințe grave pentru patrimoniul lui sau, în cazuri excepționale, pentru libertatea lor.  Administratorii răspund pentru toate obligațiile prevăzute în dispozițiile legale și în actul constitutiv al societății pe care o reprezintă.

Condițiile angajării răspunderii administratorilor

Administratorii răspund față de societate pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la atribuțiilor lor, precum și pentru nerespectarea obligațiilor care le-au revenit în baza mandatului încredințat de către acționari prin actul constitutiv sau prin hotărâri ale adunărilor generale.

Condițiile angajării răspunderii administratorilor sunt următoarele:

1. Încălcarea unei dispoziții legale, a unei prevederi a actului constitutiv sau a adunării generale a acționarilor.
2. Existența unui prejudiciu.
3. Existența unei culpe a administratorului.

Răspunderea solidară a administratorilor

Răspunderea administratorilor poate fi individuală sau solidară, în funcție de obligațiile ce trebuie respectate.

Administratorii răspund solidar pentru: realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi, existenţa reală a dividendelor plătite, existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere, exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale, stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea sau actul constitutiv le impun.

Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoştinţă de neregulile săvârşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau auditorilor financiari.

Administratorii sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaţiunile pe care le-au întreprins după momentul dizolvării, dar și pentru pagubele produse de către directorii societății sau de personalul angajat. 

Acțiuni necesare exonerării de răspundere

• să se opuna deciziilor în cadrul ședințelor consiliului de administrație, cerând totodată consemnarea împotrivirii lor în registrul deciziilor consiliului de administrație;
• să comunice împotrivirea lor, în scris, cenzorilor sau auditorilor financiari;           
• administratorii care au lipsit de la ședințele consiliului de administrație pot fi exonerați de răspundere pentru deciziile luate la ședințele respective, dacă își manifestă în termen de o luna împotrivirea față de măsurile în cauză prin consemnarea în registrul ședințelor consiliului și prin înștiințarea, în scris, a cenzorilor sau auditorului financiar.

Acțiunea în răspundere 

Acțiunea în răspundere împotriva administratorilor este o acțiune socială, reprezentând o prerogativă a adunării generale a acționarilor. Această concluzie rezidă din  principiul potrivit căruia adunarea generala a acționarilor este însăși societatea.

Introducerea acțiunii în răspundere este obligatorie pentru societate pentru că este „singurul mijloc de a determina abandonarea modului de lucru deficitar sau fraudulos al administratorilor.”

Legea societăților prevede și un caz special în care administratorii pot fi trași la răspundere, deși aparent actele lor au fost încuviințate de către adunarea generală. Astfel, se prevede că aprobarea situațiilor financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea acţiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari. Prin noțiunea de aprobare a situațiilor financiare trebuie înțeleasă și descărcarea de gestiune a administratorilor pentru exercițiul financiar respectiv, în opinia majoritară din doctrină, termenul de prescripție al acțiunii în răspundere este, potrivit normelor de drept comun, de trei ani.

Efectele introducerii acțiunii în răspundere de către adunarea generală

În cazul în care adunarea generală hotărăște declanșarea acțiunii în răspundere împotriva administratorilor, aceștia sunt considerați demiși din funcție, adunarea generală fiind nevoită să procedeze la înlocuirea lor, eventual chiar în cadrul aceleiași ședințe.

 Încetarea de drept a mandatului administratorilor, în condițiile art. 155 alin.4 din Legea nr. 31/1990, are natura juridică a unei  sancțiuni, aplicate de adunarea generală administratorilor prezumați a fi creat prejudicii societății.